Ce este autismul?

Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică. Ea apare fie la naştere, fie la vârsta de 18 luni – 2 ani a copilului.

Autismul tipic face parte din tulburările spectrului autismului (TSA) sau tulburările pervazive de dezvoltare (PDD) care includ diverse forme de manifestare ale afectiunii: de la autismul sever până la sindromul Asperger (cei afectaţi de acest sindrom au limbaj, o inteligenţă chiar genială, dar manifestă deficienţe de comunicare şi socializare). Celelalte tulburări din spectru sunt: sindromul Rett, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, PDD-NOS (tulburarea pervazivă de dezvoltare – nespecificată altfel sau autismul atipic) şi autismul înalt funcţional.

Toţi copiii cu TSA manifestă deficienţe de socializare, de comunicare verbală sau nonverbala şi comportamente repetitive şi stereotipe. Fiecare dintre aceste simptome se manifestă în grade şi prin comportamente diferite la fiecare copil/persoană cu autism.

Statisticile internaţionale realizate începand cu anii ‘90 relevă o incindenţă alarmantă a tulburărilor din spectrul autismului: 1 la 166 de copii – potrivit Congresului European de Neuropsihiatrie de la Barcelona sau chiar de 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control, Atlanta, fiind o afecţiune mai des întâlnită decât cancerul, diabetul, SIDA, sindromul Down ş.a.

Copiii cu autism sunt frumoşi, speciali, unici, iar unii dintre ei pot avea abilităţi extraordinare şi o inteligenţă genială. Dar aceasta este partea placută a poveştii lor. Din păcate, ei trăiesc în lumea lor, nu pot relaţiona şi comunica şi riscă să fie instituţionalizaţi, marginalizaţi.